Postări

Se afișează postări din 2017

Proiect de lege privind Consiliul Național de Etică în Folosirea Publică a Datelor Științifice

Am vorbit repetat despre nevoia de a opri excesele de pseudoștiință din spațiul public de la noi. A te văita despre cât ne e de rău... nu prea folosește și în plus e nevoie și de talent. Aș propune mai degrabă soluții. Una dintre ele ar putea fi înființarea de autorități specializate în cadrul CNA, al universităților, al asociațiilor de presă etc; în străinătate există așa ceva. Sau, inițial o autoritate consultativă unică. Drept pentru care vă prezint ciorna de proiect de lege de mai jos, în speranța că ea poate servi drept punct de plecare pentru ceva util. Poate pentru un proiect de lege adevărat, poate pentru mai puțin – măcar ca prilej de a ne analiza fiecare atitudinea față de adevăr și toleranța față de (auto) amăgire, manipulare sau dezinformare. L-am prezentat deja câtorva colegi din diverse medii; sper ca, beneficiind de contribuțiile dânșilor și ale altora (inclusiv ale dumneavoastră), să meargă mai departe.
Proiect de lege privind Consiliul Național de Etică în Folosirea P…

Curajul de a cerceta și răspunderea de a comunica

Imagine
În cadrul cursului de chimie bioanorganică pe care îl predau la Universitatea „Babeș-Bolyai”, activitățile de laborator au un format atipic. Studenților li se cere simplu „să întregistreze spectrele UV-vis ale mioglobinei în intervalul de pH 2-13” și „să interpreteze rezultatele”; li se furnizează la cerere reactivi și instrumentație DAR nu li se dă un „mod de lucru” explicit și nici nu li se anunță în avans concluziile. Nu li se dă astfel nici o rețetă de tipul „se cântăresc 5 grame de”, nu li se dă o formulă de calcul a rezultatului – și nici măcar nu se anticipează rezultatul ci sunt lăsați să încerce să desprindă propriile concluzii. Cu alte cuvinte, li se propune să exploreze/cerceteze un subiect experimental, în condiții care să mimeze o sarcină de lucru din lumea reală (cursul dealtfel este predat în ultimul semestru al studiilor de licență). Cadrul didactic îi asistă în aceste experimente prin discuții, dar nu le impune concluzii; răspunderea sa este să se asigure …

Educația încă nu rezolvă conflicte

Potrivit unui studiu recent, cu cât stau mai mult în școală și cu cât studiază mai mult știința, oamenii tind să fie mai ireconciliabili pe probleme științifice precum încălzirea globală, evoluția, big bang-ul sau celulele stem. Nu să fie mai ușor convinși de argumente științifice, ci, paradoxal, să se simtă mai îndreptățiți să-și susțină opiniile personale cu care au venit din afara școlii. Cred că e efectul educației care creează tehnicieni ai informației și tonomate, în loc să educe cu adevărat tinerii să raționeze argumentat. Suntem tentați să spunem că educația e soluția pentru principalele probleme ale omenirii. Se pare că... depinde ce înțelegem prin educație: dacă ea nu te învață să fii om și să raționezi ci te învață să reciți formule și citate, atunci educația face mai mult rău decât bine. Potrivit unui alt studiu jumătate din studenții americani nu manifestă nicio îmbunătățire a capacităților cognitive pe parcursul studiilor universitare – iar unii (cei studiind administra…

Discursul lui Kennedy despre societăți secrete și presă

În aprilie 1961, la doar câteva luni de la momentul la care devenise președinte al SUA, John F. Kennedy se adresa reprezentaților presei americane într-un discurs de atunci celebru ca fiind „despre societăți secrete”. În ultima vreme circulă și la noi interpretări conspiraționiste ale acestui discurs. Pentru cei care sunt tentați de astfel de interpretări, dar și pentru cei interesați de controlul presei democratice, propun aici o sumarizare a pasajelor importante. Discursul începe prin a atrage presei atenția că ea poartă o răspundere foarte grea „în aceste zile”. El dă, semi-ironic, exemplul unui obscur corespondent de presă din secolul XIX, pe nume Karl Marx. Marx, ca angajat al unui ziar american, avea probleme financiare serioase din cauza salariului de mizerie (cu efecte asupra sănătății și familiei) – iar angajatorii au ignorat acele probleme în ciuda cererilor repetate și explicite ale lui Marx. În cele din urmă Marx și-a dat demisia de la ziar și a ajuns să scrie celebrul să…

Drumul spre iad e pavat de oameni care vor să salveze lumea cu forța

Imagine
E vorba de teroristul american de la Charlottesville, care acum câteva zile, ca participant la o manifestație a dreptei naționaliste/rasiste din SUA, a devenit atât de iritat de grupurile de contra-manifestanți liberali încât a intrat cu mașina în ei, omorând o persoană și rănind mai multe altele – exact în același stil în care teroriștii musulmani o fac de multă vreme în alte părți. Victima se numea Heather D. Heyer, era localnică și avea 32 de ani. În SUA se practică încă pedeapsa cu moartea. E greu de argumentat (dar cred că încă posibil) că teroristul în cauză nu o merită. Așa cum cred că e greu de argumentat același lucru pentru orice terorist – fie dintre cei care folosesc violența fie dintre cei care, pozând în cercetători și specialiști într-un domeniu pe care de fapt nu îl înțeleg, pretind că au argumente științifice împotriva medicinei în orice formă (fie împotriva medicamentelor în general, fie împotriva vaccinării în general, fie în alt fel) incitând astfel la moartea nem…

Dacă dorim să evaluăm școlile doctorale

Dacă dorim să evaluăm școlile doctorale pentru alt motiv decât a face zgomot și/sau a flexa mușchi pe lanțuri ierarhice, atunci în opinia mea procedura trebuie să fie excesiv de simplă. ARACIS a inițiat recent un proces de consultare publică asupra metodologiei de evaluare a școlilor doctorale. Mi-am transmis punctul de vedere pe cale instituțională dar îl reiau în esență și aici: Atunci când procedurile sunt prea stufoase, atunci când evaluăm pe picior de egalitate calitatea resursei umane, rezultatele cuantificabile ale școlii și... numărul de regulamente existente, numărul de conferințe, numărul de granturi etc, riscăm să pierdem din vedere întrebarea esențială: care sunt dovezile că acea școală doctorală se încadrează în standarde de cercetare științifică de nivel european? Până la urmă, pentru mulți cercetători din România conceptul legal de „școală doctorală”, așa cum e el implementat acum, a rămas o formă fără fond, o modalitate de a birocratiza și feudaliza încă o p…

Cum sunt dezinformați rectorii europeni și revistele Nature sau Science

Imagine
Pe scurt: seria de articole și comunicate din ultima vreme, de la Nature, Science, European University Association și altele, reflectă câteva aspecte explicit criticabile ale cercetării din România (sub-finanțarea cronică, ineficiența administrativă, impredictibilitatea, excese de instituționalism în alegerea evaluatorilor de proiecte – ca de exemplu cerința de a lucra în țară și de a avea „autorizație de evaluator” de la angajator). Dincolo de aceste realități, articolele conțin și neadevăruri sau dezinformări interesate politic. Nu am de criticat discutarea problemelor sistemice ale României în revista Nature sau în altă parte. Nu am de negat acele probleme sistemice, nici greșelile recente. Am în schimb o problemă cu inventarea de probleme și cu denigrarea unor oameni sau a unor instituții sau a societății în general... pe post de ofrande pe altarul unor clișeele politice pe care ni le servesc alții.
Rectorii europeni (respectiv European University Association) se declară „deeply …