România, acest paradis al taxelor

Am discutat anterior aici, cu date numerice, despre cum România are nivele de taxare mult mai mici decât Vestul Europei. Iată date mai noi, care reiau același subiect (sursa: http://www.heritage.org/):
Cu alte cuvinte, impozitul pe venit în România este mult mai mic decât în majoritatea țărilor europene - și în special mult mai mic decât în țările pe care le invidiem cel mai mult: Suedia, Germania, Olanda, Anglia... Suntem printre țările din lume care taxează veniturile cel mai puțin, nu cel mai mult.
La nivel și mai general, povara fiscală totală în România este, de asemenea, mai mică decât în cam toate țările dezvoltate economic - mai mică decât în cam toate țările către a căror stare economică aspirăm:
Sursa citată calculează și un indicator agregat pe care îl descrie ca "Libertate Fiscală". Iată cum a evoluat România la acest indicator pe ultimii 20 de ani, în comparație cu media europeană și cu două țări la care ne raportăm adesea:

Cu alte cuvinte, libertatea fiscală din România este mult peste media europeană, mult peste cea din țări competitive precum Germania.
Sursa citată identifică și direcții pe care România nu este la fel de predispusă la "libertate economică": elemente ce țin de rigiditatea administrativă/legislativă, dar și PIB/cap de locuitor (încă mic relativ la media europeană). Cred că e bine ca datele de mai sus să fie cunoscute și conștientizate. Prea des vedem oameni care ne vorbesc despre cum statul român sufocă cetățeanul și investitorii prin taxele prea mari. Datele de mai sus sugerează că acești oameni ne dezinformează într-un fel toxic - deturnând atenția de la deficitele reale ale României, adică acelea legate de nivelul PIB și de libertatea acordată individului și investitorului de către instituțiile administrative ale statului.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe