Modelul suedez sau banii suedezi?

Vorbindu-se adesea la noi de „modelul social suedez” în societate, și despre modul în care suedezii, sau nordicii în general, reușesc să își împartă echitabil veniturile în societate prin solidaritate, și despre cum tare bine ar fi să le urmăm exemplul... vă prezint o măsură cuantificabilă numeric pentru acest model social. Este vorba despre indicele Gini, care măsoară inegalitatea din societate. Graficul de mai jos, prezentând indicele Gini în diverse țări potrivit Băncii Mondiale, arată că avem cam același Gini ca Suedia și ca restul țărilor nordice.


Se poate pune atunci argumenta că invidiem la suedezi nu atât modelul social (având noi de fapt un nivel de solidaritate socială cuantificabil apropiat de al lor), cât mai ales banii lor. La fel cum dealtfel invidiem și banii americanilor sau britanicilor – adică ai unor țări cu modele sociale (cuantificabile prin indicii Gini) complet diferite de ale suedezilor.
Într-o notă separată, putem constata și că mai toate țările est-europene au același Gini ca și noi - dar nu și Rusia, al cărei Gini este foarte diferit de al nostru și foarte apropiat de al SUA. Apartenența comună la blocul comunist, de până acum 25 de ani, nu înseamnă așadar că nu suntem fundamental diferiți de Rusia. Se pare că noi și dânșii... am avut feluri diferite de "comunism". De altfel și țări mai mult sau mai puțin oficial "socialiste" precum China sau Venezuela au indici de inegalitate apropiați de ai SUA, adică de țara pe care regimurile socialiste o văd oficial ca "opusul" lor din punct de vedere social. În fapt, Venezuela are indicele Gini foarte similar cu al majorității țărilor din America Latină, indiferent că e vorba de regimuri dictatoriale de dreapta, dictatoriale de stânga, sau mai democratice. E poate și aceasta o ilustrare a faptului că "nu haina face pe om", respectiv că substanța intrinsecă a unei societăți e mult mai puțin sensibilă la trecătoarele regimuri politice pe care le afișează ea la suprafață.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe