De ce plagiază instituțiile din România?

În limitata mea experiență profesională am avut de citit diverse Regulamente, Contracte și Coduri, mai ales din mediul universitar. Multe din ele plagiază texte de lege. Paragrafe întregi, sau simple propoziții, sunt copiate în Regulamentele și Codurile universităților cuvânt cu cuvânt din lege – dar fără a indica sursa textului și fără a folosi ghilimelele. La ce folosește ca un regulament intern să redea pe pagini întregi încă o dată un text de lege din domeniu? Nu ar fi oare mai logic ca acel text de lege să fie citat pur și simplu (și eventual pentru informare completă/comodă să apară în Anexe în formă integrală), iar Regulamentul să se concentreze doar pe ceea ce are de spus/reglementat el specific și suplimentar detaliat față de ceea ce specifică legea? La fel apoi, vedem pasaje din Carta Universității copiate în Regulamentele elaborate de Rectorat pe baza Cartei, iar apoi pasaje din Regulamentele Rectoratului apar din nou copiate în Regulamentele redactate de către Facultăți ca suplimente/completări/detalieri la Regulamentul central. Dacă acest copy-paste s-ar întâmpla între lucrări de doctorat, i-am spune plagiat și am exmatricula candidatul. Dacă s-ar întâmpla în teza unei persoane publice, i-am cere demisia. Dacă se întâmplă în regulamentul de admitere al propriei noastre instituții... atunci pare că e OK.

În opinia mea este o dovadă de inconsecvență ca universitățile din România să fie preocupate (cum declarativ sunt toate) de plagiatul din doctorate și de plagiatul persoanelor publice, dar nu și de cel din propriile Regulamente, Coduri și Carte.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe