Încă un motiv de stimă pentru ministrul cercetării
Înțeleg că e deja
publică informația potrivit căreia Ministrul Educației Naționale
și Cercetării Științifice va recompensa într-o manieră nouă
instituțiile de cercetare competitive, remarcabil de simplu,
elegant, transparent și nebirocratic. Personal găsesc pur și
simplu entuziasmantă soluția propusă de ministrul Curaj. Anume,
pentru fiecare grant de cercetare câștigat prin competiție de
către angajații săi, instituția care găzduiește acei
cercetători va primi încă o dată contravaloarea grantului. Cu
acestă sumă instituția poate face ce vrea – pentru că se
presupune că a făcut deja ceva bun susținând acei cercetători
care au câștigat grantul, deci va ști în continuare să facă
lucruri bune.
Simplitatea acestei
modalități de recompensare a performanței, și generozitatea ei,
sunt fără precedent în analele recente ale finanțării cercetării
din România – și foarte probabil nu doar ale cercetării. Până
acum se recurgea la proceduri birocratice mamut, în care se colectau
„baze de date” în care numărul de lucrări în reviste, de citări, de
cărți, de studenți, de aparate, de metri pătrați, de conferințe
științifice etc, greu de colectat și de verificat, erau amalgamate
luni de zile în algoritmi și punctaje și clasamente după criterii
și proceduri care pentru non-specialiști frizau numerologia.
E greu să găsesc altceva
de spus decât „felicitări” pentru ministrul Curaj. Iar noi
restul – sper să ne știm ralia în jurul său, pentru că
simplitatea și corectitudinea pe care dânsul le insuflă
procedurilor administrative și de evaluare îi vor face (sau îi fac deja) pe destui să strige, uitându-se în oglinda tot mai eliberată
de sub ceața birocrației, și nerecunoscându-și propria imagine: „Vade retro...!”.
Comentarii
Trimiteți un comentariu