Cât din "cultura" noastră este snobism?

Tabloul pictat de Leonardo da Vinci, intitulat „Mona Lisa” sau „Gioconda” este probabil azi, la ~500 de ani de când a fost pictat, unul dintre cele mai cunoscute din lume. Lumea îl asociază din principiu cu adevărata cultură și cu adevărata artă. Și totuși... până la mijlocul secolului XIX, tabloul era departe de a fi faimos. Fiind el la Luvru, unul dintre cele mai vechi, mari și vizitate muzee din lume, avea șanse să fie mai cunoscut decât alte tablouri – dar era departe de statutul de azi. Zâmbetul Giocondei, azi celebru, a devenit subiect de discuție abia în a doua jumătate a secolului XIX. Chiar și atunci, Gioconda era departe de a fi o vedetă „populară”. Intrarea pe marea scenă a atenției publice internaționale și-a făcut-o complet aleator, prin tabloide, în urma scandalului legat de furtul ei de la Luvru și recuperarea la doar câțiva ani, în manieră misterioasă și romanțată dacă nu chiar romantică. Scandalul este cel care a făcut-o celebră la nivelul de azi. Au urmat apoi niște turnee în străinătate pe care pictura le-a făcut cu mare impact în SUA, Rusia și Japonia în anii '60 și '70, și care au adăugat la faimă și la publicitate. 
Cât de mult din atenția și respectul primite de această operă de artă, în special de la 1900 încoace, vine din aprecierea reală a artei? Și cât de mult vine din snobism, din dorința de a vedea sau afișa „ceea ce este la modă”, sau ceea ce „se spune” că este valoros, sau ceea ce „se spune” că este „de top”? Și oare în ce măsură se pot aplica aceleași principii diverselor altor repere din spațiul nostru public sau din viața de zi cu zi a fiecăruia? 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe