Banii lui Mecena

Oameni cu averi și/sau fapte general puse sub semnul întrebării din punct de vedere moral sau legal (de la noi sau din altă parte) au uneori ambiția de a fi recunoscuți ca niște Mecena. În timp ce publicul îi cunoaște (mai explicit sau nu) drept corupți și/sau imorali, aceste persoane donează bani pentru caritate, finanțează artele, cultura, civismul, sau educația - de multe ori în mod sincer și fără vreun sinistru calcul ascuns în care păcatele financiare sau morale s-ar spăla cu acte caritabile sau culturale.

În fața donațiilor/sponsorizărilor/salariilor umbrite de infracțiune sau de imoralitate, se pot găsi multe atitudini. Comună la noi și în altă parte e cea de a pleca „demn” capul, a întinde mâna, și a-l aprecia pe Mecena. Excepții există, cum am exemplificat aici. O serie de excepții mai recente ne-o oferă atitudinea publică față de Martin Schkreli. Tacticile sale de afaceri, care l-au făcut mai întâi să devină o țintă a disprețului public în SUA (notabil cazul în care a cumpărat licența de producere/vânzare a unui medicament legat de SIDA, pentru a-i crește imediat prețul de la 13 la 750 dolari/pastila), și mai recent l-au adus la închisoare pentru înșelăciune, i-au permis ca la circa 30 de ani să fie deja milionar și Mecena. Aflăm însă că oameni care au beneficiat de mecenatul său încep să returneze banii, acum că au aflat ce fel de bani sunt și de la cine vin. O asociație de protecție a oamenilor străzii a anunțat că returnează o donație de 15000 de dolari din partea lui Shkreli. O casă de discuri specializată în muzică punk, care îl avea pe Shkreli printe investitori, a renunțat la orice legătură cu el la cererea artiștilor. Gesturile acestor oameni poate ne vor servi drept inspirație și la noi acasă. Oportunitățile de a face lucrul corect nu lipsesc – nici când ne alegem anagajatorul, nici când ne alegem mentorul, nici când ne alegem sponsorul, nici când ne alegem apropiații, dar nici în lucruri mărunte – de la butonul telecomenzii la butoanele de pe Facebook, la rafturile magazinului sau la mărunțișurile care ni se perindă prin față pe stradă. Sigur, în lumea complexă de azi "lucrul corect" e greu de definit, mai ales când lupii moraliști salariați de falși Mecena par că abundă.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe