Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2015

Drepți la imn

O tradiție de celebrare a celor căzuți în primul Război Mondial face ca britanicii să poarte la piept, în preajma fiecărui 11 noiembrie, o insignă în formă floare de mac. Anul acesta, echipa de imagine a primului ministru britanic a socotit că e cazul să marcheze evenimentul inclusiv editând imaginea de profil de Facebook a premierului, adăugând „în photoshop” o insignă cu mac peste o poză mai veche a dânsului. Probabil știau că așa se cade, să apari cu macul la piept, și că premierul în realitate deja îl purta la piept – doar că ei nu apucaseră să îi facă o poză potrivită. Așa că, pentru a nu apărea acuze că e ignorată o tradiție sacră, au editat o poză mai veche, punând, cum am spus, macul „cu photoshopul”.
Incidentul este probabil ilustrativ pentru o întreagă tagmă de „specialiști în imagine”, care confundă forma cu substanța. Ei au învățat la școală, sau știu instinctiv, ce se cade să spui și să faci în fiecare situație. Să stai drepți la imn, pentru că așa se stă. Să îți faci cr…

Există "minciuni utile"? Nu, România nu este singura țară UE în care finanțarea cercetării scade "în fiecare an".

Imagine
Colegii îmi trimit prin share pe Facebook un articol intitulat „România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an”. Titlul articolului are un sâmbure de adevăr, dar este forțat către spectaculozitate în așa măsură încât devine o minciună. Iată în tabelul de mai jos datele complete, reale, exprimate în euro cheltuiți pe cercetare-dezvoltare raportat pe cap de locuitor, și normalizate la valoarea din anul 2008 (sursa Eurostat):

Da, în România a scăzut cel mai mult cheltuiala pe cercetare (comparativ cu restul UE), cu circa 30% față de 2008. Ceea ce nu spune însă articolul citat, este că această scădere a avut loc brusc doar în 2009 din cauza crizei (poate și a schimbării de guvern, de la unul foarte generos cu bugetul la unul care avea să aplice măsuri de austeritate severe), și a fost într-adevăr cea mai mare scădere din Europa. Apoi însă, nivelul a rămas relativ constant din 2009 până azi, crescând chiar ușor până în 2012 – însă cu fluctuații minore. Prin contrast…

Idei despre cercetarea din România, și despre cum se pot îmbunătăți lucrurile

Recent Academia Română a demarat un proiect de identificare a unei Strategii de dezvoltare a țării, pe intervalul 2016-2035. Proiectul, încă în lucru, a primit o oarecare atenție în presă, și are principalele direcții/idei disponibile public pe site-ul Academiei. El implică un proces de consultare amplă (cu participare deschisă pentru mediul academic și pentru alți agenți relevanți), și de filtrare a ideilor la nivelul comisiilor de specialitate instituite de Academie. În cadrul acestui proiect, ideile colectate până acum în jurul subiectului „societatea cunoașterii și a valorii adăugate” (care include și cercetarea științifică) sunt disponibile pe site-ul Bibliotecii Academiei Române. Ca anexă a acestui din urmă document, sunt de asemenea disponibile public ideile colectate de diverse grupuri de consultare. Redau aici conținutul raportului unui astfel de grup, în care am fost implicat - cu observația că nici prezența mea nici ideile de mai jos nu sunt reprezentative pentru acțiunea …

Bugetul cercetării interesează pe cineva?

Zilele acestea se pregătește (probabil) bugetul de stat pe 2016. Despre finanțarea cercetării științifice, datele de până acum spun că va rămâne în cal mai bun caz la nivelul din 2015 – în condițiile în care din 2009 încoace, de când s-a oprit creșterea exponențială a bugetului cercetării, toată lumea percepe fiecare an de stagnare a bugetului ca unul de efectivă și dramatică scădere. Nu știu să existe consultări cu masa cercetătorilor despre acest buget al cercetării pentru 2016. Nu știu de vreo inițiativă masivă a cercetătorilor de a propune sau susține valori numerice concrete și informate (nu un simplu „să fie bine și să nu fie rău”, sau „să fie și la noi ca la olandezi”) pentru finanțarea cercetării pe 2016. Nu știu ca ei să fi generat o mișcare civică de lobby pentru așa ceva. În aceste condiții, diriguitorii din minister, și puținii factori de consultare care le stau la îndemână instituțional, sunt de facto abandonați de către comunitatea științifică în orice încercare de a ob…

Nota patru pentru noi

Azi mai mult decât oricând în anii recenți, viața publică de la noi vibrează cu dorința de reformă și de asumare a civismului înțeles ca implicare în guvernarea eficientă, corectă, și bazată pe valori. Cu dorința de respingere a imposturii și incompetenței – al căror exponent corupția este.
Tot azi, Clujul are în vizită un laureat Nobel - sir Richard Timothy Hunt, de la Cambridge. Dânsul a primit ieri, într-o ceremonie publică, titlul de doctor honoris causa (DHC) al Universității Babeș-Bolyai. Într-o sală pe jumătate goală.
Îmi aduc aminte bine cum acum doi ani o parte notabilă a presei se preocupa zgomotos că premiul Nobel pentru sânge artificial ne va fugi printre degete dacă corupții (sic!) și incompetenții etc etc. Azi, cu un premiant Nobel real în față (și, întâmplator, unul nu străin hemoglobinei), presa și opinia publică au alte priorități. La fel toate asociațiile și comitetele pentru reformă, modernitate, etc. Sala Aula Magna a UBB, deschisă la astfel de festivități multo…

Cum ar fi să credeți ce spuneți?

Acut în ultimele zile, sau cronic de ceva vreme, unii dintre noi avem o atitudine civică tot mai vocală. Dacă vom face un recensământ al luărilor de poziție, vom vedea că majoritatea însă sunt exact opusul civismului: sunt civism sub bagheta instituțiilor de putere ale societății. Ne revoltăm că nu se aplică legea asupra cluburilor de noapte; că nu se aplică legea asupra maneliștilor; că nu se aplică legea asupra politicienilor; că ni se fură aurul și aerul din munți; că suntem furați la pompa de benzină; că suntem mințiți cu televizorul; că s-a plagiat; că ni s-a furat Basarabia; și altele.
Cum ar fi însă să luăm în serios ceea ce spunem? Dacă ne deranjează așa de tare încălcarea legii de către alții, cum ar fi să ne deranjeze și încălcarea legii de către noi înșine? Cum ar fi să nu urmărim niciodată filme piratate pe calculator/internet? Cum ar fi să nu ascultăm muzică piratată? Cum ar fi să folosim numai software autentic, indiferent dacă e gratuit sau nu? Cum ar fi să nu cumpărăm …

Tutela FMI

Răspunsuri la două întrebări din partea lui Petru Munteanu (rețeaua România 2.0):
Din perspectiva intereselor, competențelor și experiențelor Dvs, credeți că ne poate fi mai bine în România cu o "tutelă" internațională – în acest caz a FMI – decât fără?
Despre profitabilitatea economică sau politică azi a acelui acord, nu pot vorbi. În schimb, în opinia mea profană, România era fără aproape tutelă internațională la finalul anilor '80, ceea ce s-a corelat cu o stare economică proastă urmată de o revoluție sângeroasă și de o perioadă de tranziție greu controlabilă. Tot fără prea multă tutelă eram probabil în anii dinaintea celui de-al doilea război mondial – și nici atunci rezultatele nu au fost favorabile. Pe de altă parte nici tutela internațională sovietică nu are reputația de a fi fost un element pozitiv. Dacă România poate accepta un acord de principiu care dă în ochii piețelor internaționale un plus de de predictibilitate, cred ca acest lucru poate fi util. În problemele …