Fructele de pădure, pline de E-uri!

De E-urile din alimentație știe oricine că trebuie să ne ferim. Trebuie să citim cu atenție etichetele, ca să vedem de fapt câte chimicale se găsesc în produsul pe care vrem să îl cumpărăm. Cu mici nuanțe...

Să luăm unul dintre alimentele cele mai „sănătoase”, afinele complet naturale. Ce conțin ele de fapt?
Iată conform specialiștilor lista substanțelor conținute în mod natural în afine (nu ca ingrediente adăugate de om): apă (84%), zaharuri 10% (din care 48% fructoză, 40% glucoză, 2% zahăr de bucătărie), fibre 2.4% (incluzând E462, E464, E466, E467), aminoacizi (23% glutamat*, 18% aspartat, 17% leucină, 8% arginină, 4% alanină, 4% valină, 4% glicină, 4% prolină, 3% izoleucină, 3% serină, 3% treonină,2% fenilalanină, 2% lizină, 2% metionină, 1% tirozină, 1% histidină, 1% cisteină, >1% triptofan), grăsimi <1% (30% acid linoleic omega 6, 19% acid linolenic omega 3, 18% acid oleic, 6% acid palmitic, 2% acid stearic, sub 1% acid palmitoleic), sub 1%: cenușă, fitosteroli, acid oxalic, E300, E306 (tocopherol), tiamină, coloranți (E163a, E163b, E163e, E163f, E160a), arome (acetat de etil,** 3-metil butiraldehidă, 2-metilbutiraldehidă, pentanal, metilbutirat, octenă, hexanal, stiren,*** nonan, non-1-enă, linalool, citral, benzaldehidă, hidroxitoluen butilat (E321)), metilparaben, E1510, E300, E440, E421, și aer (E941, E948, E290).

*da, acel potențiator de aromă, umami, E621, etc
**da, acel ingredient din lipici și din produsele de curățat chimice
***general acceptat ca periculos, suspectat a fi cancerigen


Cu unele dintre „chimicalele” din produsele din magazine este fără îndoială o problemă – dar nu întotdeauna a substanțelor în sine ci uneori doar a modului dezechilibrat în care sunt dozate. Dacă organismele noastre sunt astfel construite încât să folosească drept materie primă diverse „chimicale” tocmai în proporțiile găsite în afine, sau în grâu, sau în alte alimente, atunci e cu siguranță toxic sau periculos să încercăm să îl păcălim cu produse industriale care îi oferă numai aromele, sau numai apa, sau numai sarea – fără restul componentelor care îi vin de obicei din natură alături de arome, sare, etc.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe