Postări

Se afișează postări din septembrie, 2015

Complici la...

China tocmai a anunțat că își va suplimenta efectivele din trupele ONU de menținere a păcii, cu câteva mii de oameni, astfel încât va deveni contributorul numărul unu din lume. Cine sunt azi cei care contribuie cu oameni (militari, administrație sau altceva) la trupele ONU? Iată lista:
Rank Country/Region Peacekeepers 1  Bangladesh 9432 2  Ethiopia 8309 3  India 7794 4  Pakistan 7533 5  Rwanda 5591 6  Nepal 5332 7  Senegal 3575 8  Ghana 3156 9  China 3084 10  Nigeria 2940 11  Indonesia 2729 12  United Republic of Tanzania 2316 13  Morocco 2314 14  South Africa 2160 15  Egypt 2144 16  Burkina Faso 2056 17  Niger 1880 18  Jordan 1768 19  Togo 1726 20  Uruguay 1455 21  Benin 1449 22  Cameroon 1380 23  Burundi 1279 24  Brazil 1182 25  Chad 1141 26  Italy 1126 27  Republic of the Congo 989 28  Democratic Republic of the Congo 964 29  Kenya 954 30  Mongolia 945 31  France 926 32  Malawi 895 33  Malaysia 877 34  Cambodia 861 35  Sri Lanka 765 36  Zambia 693 37  Fiji

Fructele de pădure, pline de E-uri!

De E-urile din alimentație știe oricine că trebuie să ne ferim. Trebuie să citim cu atenție etichetele, ca să vedem de fapt câte chimicale se găsesc în produsul pe care vrem să îl cumpărăm. Cu mici nuanțe...
Să luăm unul dintre alimentele cele mai „sănătoase”, afinele complet naturale. Ce conțin ele de fapt? Iată conform specialiștilor lista substanțelor conținute în mod natural în afine (nu ca ingrediente adăugate de om): apă (84%), zaharuri 10% (din care 48% fructoză, 40% glucoză, 2% zahăr de bucătărie), fibre 2.4% (incluzând E462, E464, E466, E467), aminoacizi (23% glutamat*, 18% aspartat, 17% leucină, 8% arginină, 4% alanină, 4% valină, 4% glicină, 4% prolină, 3% izoleucină, 3% serină, 3% treonină,2% fenilalanină, 2% lizină, 2% metionină, 1% tirozină, 1% histidină, 1% cisteină, >1% triptofan), grăsimi <1% (30% acid linoleic omega 6, 19% acid linolenic omega 3, 18% acid oleic, 6% acid palmitic, 2% acid stearic, sub 1% acid palmitoleic), sub 1%: cenușă, fitosteroli, acid oxa…

Otrava pe care...

Vă sunt probabil cunoscute articolele de genul „ce se întâmplă cu corpul tău când bei o cola” (sau, mănânci un burger, sau altceva). De obicei, ele sunt însoțite de comentarii de genul „otrava pe care o consumăm toți”, „nu o să-ți vină să crezi”, etc. În astfel de articole, pentru cola vina principală ar fi faptul că o doză (330 mL) conține 35 g glucide, adică echivalentul a circa 10 lingurițe de zahăr., adică circa 40% din necesarul zilnic al unui individ (procentajul exact diferă semnificativ de la om la om, în funcție de constituție și de stilul de viață). Vina secundară – cola e diuretică (inclusiv datorită cafeinei), adică scoate apa și electroliții din organism. Ni se explică atunci cu grafice cum la x minute de la ingerare se întâmplă y eveniment, inclusiv (oroare !) senzația de plăcere - o senzație care (surpriză ?) folosește „aceleași mecanisme din creier ca.”... orice alt lucru plăcut. Desigur, autorii alarmiști nu citează ca exemple de alte lucruri plăcute vreun eveniment…

Tradițional corupți

E un loc comun să ne aruncăm singuri anatema (deși adesea subînțelegem, cu oarecare aroganță, că individul care se plânge e din oficiu neatins de flagel): corupție ca la noi nu e la nimeni, doar la noi se poate așa ceva, probabil că o avem în sânge sau în ADN, dintotdeauna am fost așa, etc... Dacă vom citi însă ce scriu alții despre țările lor, vom vedea că și englezi destui cred că la ei „corruption [...] is both omnipresent and invisible [...]. Schemes [...] that have scandalised the US are, in this country, both commonplace and unremarked.” (în traducere, „corupția este [în Anglia] omniprezentă și invizibilă. Mașinațiuni care au scandalizat SUA sunt locuri comune complet neremarcate în Anglia”). Aceeași țară, pe la 1850 și ceva, avea în funcție un obicei acceptat pe față de a se cumpăra funcțiile în armată. Dacă vom reciti cu atenție opera lui Alexandre Dumas, vom vedea că în vremea Regelui Soare funcțiile din justiția Franței se cumpărau cât se poate de natural (de exemplu povestea…

Modestie sau auto-hipnoză colectivă?

Pe internet, în foarte multe dintre filmulețele și albumele foto care încearcă să arate cât de frumoasă este România, predomină de departe peisajele. Foarte des, sunt imagini reprezentative pentru lucruri pe care nu le găsești oriunde altundeva în lume (deși, ca să fim onești, se găsesc în multe locuri delte, munți, păduri, pășuni, sate, castele, palate, temple sau râuri nu mai prejos de ale noastre). Ocazional, mai vine câte o imagine cu clădiri istorice (câte un castel, câte o Operă sau o biserică, sau un sat cu iz patriarhal), și foarte rar câte o panoramă largă cu ceva modern (Palatul Parlamentului, sau vreun ansamblu de clădiri recente ale Bucureștiului). Cât de reprezentative sunt însă toate acestea pentru țara în care trăim noi, pentru experiența de viață a cetățeanului mediu? Cred că dacă retrăiți filmul zilei dumneavoastră de azi, până la citirea acestui text, sunt foarte mari șansele să constatați că el nu seamănă deloc cu acele albume și filmulețe cu peisaje (dacă greșesc,…

Un halucinogen numit corupție

Imagine
Pentru orice om de rând, cifrele vehiculate în jurul corupților din România sunt paralizante. Milioane, miliarde, etc. Se vorbește de căpușarea bugetelor, ca regulă, cu câte 10% din fiecare contract, sau și mult mai mult. Economia subterană a României reprezintă, conform experților, aproape 30% din PIB. În acest context, opinia publică urăște sincer și visceral corupții. Îi socotim în general, pe ei și pe înaintașii lor, principalii vinovați pentru faptul că suntem atât de puțin față de ceea ce am putea fi.
Stop. Duș rece, graficul de mai jos – PIB per cap de locuitor în România față de alte câteva țări (sursa: © TrendEconomy.com).
PIB-ul României este așadar relativ constant de mai mult de 30 de ani, și la distanță enormă de cel al Germaniei, adică de un reper la care probabil, conștient sau nu, asumat sau nu, aspiră mulți dintre noi. Dacă cineva ar elimina brusc din economia României toată corupția, evaziunea fiscală, și alte elemente ale economiei subterane, și ar aduce toate acele…

Șaorma ucigașă

Sunt comune în presa din lume titluri precum „...kebabs: Death wrapped in pitta bread”. Știe deci oricine că șaorma (sau variantele foarte similare – kebab, gyros, etc) e nesănătoasă. De ce e nesănătoasă? Ca să citez studiile cercetătorilor britanici (!), „the shock results were: The average kebab contains 98 per cent of daily salt, nearly 1000 calories (half a woman’s daily food intake) and 148 per cent of daily saturated fat.” Adică, un kebab mediu din Anglia conține aproape toată sarea de care ai nevoie într-o zi, plus jumătate din caloriile de care ai nevoie într-o zi, plus ceva peste lipidele saturate de care ai nevoie într-o zi (dacă alegi să conțină sosuri grase). Unde e totuși șocul în datele de mai sus? Unde e toxicitatea? Răspunsul e simplu: nu e deloc – decât în aceea că șaorma e prea hrănitoare și și în același timp prea accesibilă. Iată, într-adevăr, o crimă de neiertat: să poată prea multă lume mânca prea pe îndestulate. Cu siguranță, asemenea privilegiu n-are cum să i s…

La pământ cu ei?

O jurnalistă a unui post TV din Ungaria a fost surprinsă recent pe cameră punând piedică în manieră de mahala unor imigranți arabi în timp ce aceștia încercau să spargă un cordon al forțelor de ordine maghiare de la frontieră. Ideea că având camera de filmat pe umeri, cum avea dânsa, poți pune piedică unui tată care își duce copilul mic în brațe, să-l vezi apoi trântit astfel brutal la pământ, și apoi tot tu să-i filmezi imediat în prim-plan și exclusivitate reacția iritată, pare îngrozitoare. Firesc, mass-media din lume a reacționat foarte dur, iar jurnalista a fost imediat concediată. Dar... ceea ce se vede de asemenea pe cameră este cum jurnalista este inițial ea însăși aproape dărâmată la pământ de refugiați. Că ei o agresează primii, în goana lor pe lângă forțele de ordine. Ceea ce se vede de asemenea este că ei comit un act ilegal prin acea goană. Aflați deja în Europa, în Serbia, sunt deci deja foarte departe de Assad, de ISIL/ISIS, de bombe, de foamete. Și totuși, vor mai mu…

Sângele de pe mâinile dumneavoastră

Recomand oricui să viziteze locurile unde muzee memoriale aduc aminte despre fapte colective oribile. Memorialul de la Sighet, de exemplu. Sau, și mai mult, memorialul de la Auschwitz-Birkenau. Nu atât pentru detaliile tehnice afișate acolo (detalii despre care poți afla altfel și din cărți, filme, sau online) cât pentru a înțelege cât de aproape sunt acele crime de noi. Aproape în spațiu, în timp, dar și în relații inter-umane. Aproape mai ales în privința ușurinței cu care s-au întâmplat, și cu care se mai pot întâmpla. Și, prea probabil, se mai vor întâmpla. Clădirile din Auschwitz, însoțite de detaliile sordide despre modul treptat și aproape firesc în care s-a ajuns la crime fără precedent împotriva umanității, sunt, odată văzute pe viu, îngrozitor de aproape. Poți realiza atunci că acele fapte nu sunt deloc ale unei lumi străine și demult apuse. Intoleranța, prostia, dezinformarea și incompetența care au făcut posibile acele crime sunt aceleași pe care le recunoști azi în disc…