Individualiști

Specialiștii în psihologie și sociologie (al căror simplu fan sunt) definesc în relație cu societățile sau culturile o axă individualism-colectivism. Pe această axă se pot atribui inclusiv coeficienți numerici, și întocmi clasamente ale individualismului sau colectivismului. Poate paradoxal, unii comentează că „individualismul” este de fapt tocmai premiza ca individul să poată face conștient alegeri pentru binele comun major al colectivității, astfel încât marile eforturi colective sunt mai degrabă posibile în societăți individualiste. Prin contrast în acel mod de interpretare, societățile colectiviste sunt blocate într-o logică „de clan”, de mici comunități, în care marile proiecte sunt mai rar văzute.

O hartă care reprezintă grafic scorul individualism-colectivism ne prezintă realitatea la care ne așteptam, cu culturile anglo-saxone puternic individualiste, în timp ce latinii și slavii tind spre colectivism. Interesant pentru Europa de Est, Ungaria este un pol al individualismului, mult peste toate țările din jur – dar în special la polul opus față de România. Țara noastră, alături de restul Balcanilor și de Portugalia, reprezintă cele mai colectiviste zone. Asemeni contrastului imens Ungaria-România, există unul și în Italia – Sudul fiind apropiat de situația României în timp ce Nordul e apropiat de situația statelor anglo-saxone sau a Ungariei. Unii merg până la a propune explicații genetice. Cazul Italiei poate să fie folosit drept contraargument până la un punct. Putem eventual să remarcăm, la nivel european, și cât de bine se potrivesc aceste scoruri cu situația economică actuală, și cu centrele de putere politică din ultimele sute de ani. Oare ceea ce măsoară psihologii sau sociologii ca „individualism” sunt cauzele, sau simplele simptome, ale acestei situații economice? Nu măsoară ei oare mai degrabă în acele teste un simplu parametru legat de eficiența organizării politice sau economice din ultimele câteva generații? Personal înclin (cu tot respectul de simplu fan pentru specialiștii din domeniu) către cea de-a doua explicație.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe