Cât inovăm

Conform WIPO (World Intelectual Property Organization, forul internațional de specialitate în problema brevetelor de invenție și a proprietății intelectuale în general) România este pe locul 36 în lume din punct de vedere al cererilor de brevet de invenție depuse la nivel național de către cercetătorii locali, și pe locul 51 la brevete depuse de ei în străinătate (date din 2013). Aceeași organizație marchează faptul că din punct de vedere al PIB România este pe locul 44 din lume, iar din punct de vedere al populației este pe locul 58. Numărul brevetelor este deci în simplă și nespectaculoasă concordanță cu mărimea populației și cu cea a economiei. De asemenea, numărul de brevete active, sau numărul de mărci înregistrate, plasează România undeva ușor mai sus de locul 40 - deci ușor mai bine decât ne-am aștepta pe baza PIB sau a mărimii populației. Din 2010 încoace, numărul cererilor de brevet depuse de România atât intern cât și în străinătate este în creștere continuă - păstrându-se însă aproximativ același loc la nivel internațional.


Evident că e normal să cerem mult mai mult și mai bine de la cercetarea românească. În absența unei creșteri notabile a PIB, aceste așteptări se pot baza însă cel mult pe entuziasm, noroc, sau măsuri administrative semnificativ mai de succes decât ale țărilor de mărime/PIB similare cu ale României – toate variantele sunând ușor naiv. Totuși, a nu încerca ar fi la fel de puțin productiv ca a insista și aici, ca și în alte părți, asupra „ultimului loc” pe care cu siguranță îl avem dacă ne referim doar la... țările plasate mai bine decât noi (adică, cele care sunt mai mari decât noi ca PIB sau ca populație).

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe