Genetic nespălați?

E un loc comun în spațiul nostru public, acela că suferim de o slabă igienă personală în raport cu restul Europei. Expresia și-a făcut loc spre exemplu până și în texte foarte serioase de istoriografie. Se citează ocazional și date, unele complet neverosimile (aici, de exemplu, se vorbește de o bucată de deodorant pe an pe persoană, în medie pe țară). O căutare pe internet simplă cu termenii „românii și igiena personală” ne duce către linkuri ce folosesc copios cuvinte precum „ultimii”, „prost”, „neînvățat”, „condiții crunte”, „educație absentă” - și, neapărat, prea mulți țărani. Acest discurs se conectează bine cu altele. E notoriu pentru unii cazul unui blogger care cerea recent în manieră fascistă ca țăranii să fie înecați ca niște șobolani, cum sunt notorii și comentariile de aceeași sorginte potrivit cărora votul țăranilor la alegeri este un dezastru pentru țară. De acolo până la eticheta de nație inferioară, atât de dragă unora, nu mai e decât un pas. Așa cum am spus și altă dată (aici, aici, aici), unii dintre noi au obsesia puerilă a superlativului – iar acesta pare întotdeauna mai ușor de atins în registrul negativ decât în cel pozitiv.

Aproape niciuna dintre știrile despre igiena personală citate mai sus nu relevă sursa exactă a informației, sub forma vreunui articol științific sau a unui raport comprehensiv al unui for internațional care să aibă acces la date concrete. E destul de greu atunci să verifici veridicitatea numerelor citate în acele articole de presă. Am văzut nu o dată (aici, aici, aici, aici, aici) cum ceea ce se prezintă în presă drept „statistici”, „sondaje” sau „evidențe” pot fi de fapt dezinformări acute. Prezint de aceea două rapoarte din străinătate care vin cu date numerice mai exacte.

În primul (aici) se prezintă piețele de produse cosmetice și de toaletă din Europa în 2013. Graficul cu mărimea piețelor aduce aminte de cel al puterii economice al statelor respective; doar 11 țări din UE+Elveția+Norvegia se plasează mai jos decât România, și toate cu populații mai mici decât a noastră (Cehia, Ungaria, Grecia, Finlanda, etc). Din acest punct de vedere, mai ales dacă raportăm la numărul de locuitori, nu e o situație foarte bună – dar e din nou, cum am mai spus și despre altele (aici, aici, aici, aici, aici), o situație în perfect acord cu starea economiei și a infrastructurii. Cum, de unde, cu ce să așteptăm consum mai mare la produse cosmetice? În detrimentul a ce? Unii spun „al viciilor”, dar am arătat aici cât de exagerate sunt și acele interpretări. Pentru condițiile economice actuale, a cere performanțe semnificativ mai bune decât cele prezente este lăudabil și de dorit, dar de asemenea și întrucâtva nerealist: li s-ar cere cetățenilor României să fie semnificativ superiori restului UE din punct de vedere uman - ceea ce ar fi o formă de rasism...

Cel de-al doilea raport (aici), tot din 2013, sumarizează concluziile unui studiu european. Se citează cele mai mari piețe în concordanță cu celălalt studiu citat mai sus (din nou, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania). Se punctează variații în funcție de factori demografici (citându-se vârsta și sexul). Se citează bărbații italieni ca cei mai refractari la folosirea deodorantelor, în timp ce rușii și spaniolii le folosesc mai mult decât concetățenele lor. Se citează inerția piețelor față de schimbări. Și... cam atât. Nimic despre noi. Nu suntem vedete, nici în sens pozitiv, nici în sens negativ. Dar asta pe unii îi supără, și... le ocupă tot timpul.