JIGNIRE cu precedent. Nu o să-ți vină să crezi!

O știre de acum câteva zile, vorbind despre o persoană de la noi cu performanțe remarcabile în sport, și care a petrecut deja mai multe luni pe locul trei în ierarhia mondială, anunța cu majuscule o JIGNIRE din presa străină la adresa personalității noastre. Jignirea consta din aceea că pe un site de presă de undeva din UE un comentator declara, ca opinie personală, că cei trei lideri de generație din acel sport erau...cine erau – dar nu și personalitatea noastră. Atât.


Autorul articolului din presa românească avea dreptate să remarce o problemă aici, și chiar o posibilă jignire. Dar nu așa cum o spunea titlul. Problema de fond e modul în care e tratată performanța în spațiul public. Așa cum am mai spus, reflectarea ei, ca și a oricărui subiect, se face uneori într-un limbaj deja de lemn și senzaționalist. În cuvintele lor totul devine epocal, grandios – și mai ales al nostru al tuturora. Odată urcat pe soclul mediatic de multe ori nesolicitat și necontrolat de înalt, obiectul laudelor e privit ca proprietate privată al fiecăruia dintre cei care au contribuit la încropirea acelui soclu. Atunci, orice încercare de a privi lucrurile cu realism, sau chiar cu scepticism, vine să contrazică nu performanțele celui în cauza, ci pe creatorii de soclu. Cu cât distanța dintre realitate și soclu e mai mare, cu atât există riscul ca afirmații reale să înceapă să fie privite drept un afront, o JIGNIRE - și poate că și sunt - dar la adresa creatorilor de soclu. Ei însă, porniți deja pe un drum fără întoarcere, o vor prezenta ca un afront la adresa Personalității în cauză, și eventual și la adresa întregii națiuni. Jurnalistul străin de care spuneam mai sus a adus într-adevăr un afront – dar nu sportivului nostru (și cu atât mai puțin sportului românesc, etc), ci oamenilor de presă care spunând prea multe cuvinte bune riscă să obțină efectul opus. Așa cum scriam și acum câteva zile legat de mediul universitar, trebuie să fim conștienți că aruncatul cu noroi și aruncatul cu aur desfigurează în aceeași măsură.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe