Voci tăcute

Legat de postarea de ieri, despre cum tratăm industria chimică din România, o voce proeminent tăcută în toți acești ani poate fi considerată cea a societății chimiștilor din România (cum în probleme similare se poate spune și de cea a fizicienilor, sau a economiștilor, etc)... Subiecte pe care s-ar fi putut exprima competent, coerent și influent au fost mai multe, de la linșarea combinatului Oltchim la proiectul Roșia Montană, sau la situația chimiei ca una dintre cele mai detestate materii în școli, și altele... Demersuri au fost cu siguranță, dar efecte durabile în publicul larg - nu.

Expliația e poate că o parte dintre noi au stat pe margine pentru a evita contactul cu un anumit tip de politică.
O altă parte, din credința în sacralitatea propriului turn de fildeș.
O altă parte, pentru că nu găsesc timp sub tăvălugul rutinei zilnice academice.
O altă parte, pentru că nu le pasă.
O altă parte pentru că le e frică de răspunderea cuvântului asumat public.
O altă parte, pentru că prețul lor, în simpozioane și facilități, a fost bine plătit.
O altă parte, pentru că nu se pricep.
O altă parte, pe motiv de consemn.
Foarte mulți, pentru că nu găsesc o inițiativă credibilă și puternică la care să se ralieze.
O altă parte, tocmai nestând pe margine, s-au pierdut.

Acum ceva ani am cunoscut cazul unui decan care a avut curajul să anuleze un seminar de câteva zile (generos în sine ca idee) pe motiv că sponsorul era o companie controversată, împotriva unui proiect al căreia câțiva chimiști de frunte luaseră deja ferm poziție, alături de Academia Română. Nu are relevanță cine avea dreptate în acel conflict, dar are, cred, relevanță faptul că am avut și oameni ca el.
Câțiva ani mai târziu, i-am văzut la un eveniment festiv într-o sală plină de elite pe cei rămași în urma sa, aclamând aproape unanim drept Mecena un om de afaceri cu probleme de moralitate probabil mai mari decât ale companiei mai sus citate. La rândul său, patron de industrie chimică. Sigur, e de asemenea greu de găsit linia de demarcație dintre fariseism și aprecierea decentă a unui gest decent al cuiva cunoscut mai mult pentru alt tip de gesturi. 

Cum spuneam și altă dată, dacă fiecare are țara pe care o merită, riscăm ca pe a noastră să o merite alții.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe