Industria chimică: ce pedepsim?

A atras atenția zilele acestea acuza adusă împotriva a doi foști miniștri, că ar fi acordat facilități unui concern cu capital românesc implicat în industria îngrășămintelor chimice. Pur și simplu, pentru permiterea unor prețuri preferențiale la aprovizionarea cu gaze pentru o mare companie cu capital românesc. Fără a se cita foloase necuvenite, fără a se invoca legal vreun element de corupție (deși mediatic eticheta s-a lipit deja).

În aceeași perioadă, concernul rusesc de la Alro primea, inclusiv prin diligențe la Cotroceni, exact aceleași facilități. Nimeni (în afară de un mic număr de jurnaliști) nu a găsit de cuviință să acuze pe cineva pentru asta.

Din câte am auzit specialiștii vorbind, în industria chimică românească s-au luat destule decizii greșite, și încă se mai iau. Se poate ca mulți oameni, de stat și privați, să merite tragerea la răspundere și chiar mai mult decât atât. Dar așa? La închisoare pe motiv că ai dat o facilitate capitalului românesc, și la putere când o dai celui rusesc? Și toate acestea pe fundalul unei retorici publice ferm disociate de Rusia...

Când senatorii au infirmat în limitele legii prin vot validitatea cererii procurorilor de a-l investiga oficial pe unul dintre cei doi foști miniștri, s-au întâmplat două lucruri. Primul, că procurorii în loc să ia măsurile prevăzute de lege în această situație (închiderea dosarului) s-au angajat public să mai găsească ceva și să revină cu cererea, sfidând astfel votul reprezentanților aleși ai contribuabilului. Al doilea lucru remarcabil e că aproape toate forțele politice influente, plus mai multe instituții ale statului, plus aproape toată mass-media, s-au poziționat împotriva omului acuzat că a acordat facilități unei companii cu capital românesc din industria chimică.


În tabloul de mai sus ceva nu este în regulă. Ori lipsesc date esențiale (și probabil așa e), ori cineva nu înțelege (poate eu), ori suntem mult mai aproape de Est decât o spunem oficial (caz în care o reconciliere între ceea ce suntem și ceea ce spunem ar evita multe confuzii și necazuri pentru omul de rând).

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

...cu număr. 73.

Profesorul Ioan Silaghi-Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, ar fi împlinit azi 73 de ani. A fost dintre aceia pe care faptul că au picioarele pe pământ nu-i împiedică să poată merge, la propriu sau la figurat, oriunde e nevoie sau oriunde se cade. A creat de la zero lucruri, așa cum i se cuvine oricărui  om . Căile i s-au întretăiat cu cele ale unor personalități notabile ale științei și cu domenii de cunoaștere dintre cele mai spectaculoase – astfel încât unii spun că a  pornit de jos  („de la țară”, din satul Botiz) și a ajuns foarte  sus  – la porțile Academiei Române, la universități din Germania, Franța, Anglia, SUA... El v-ar fi spus poate totuși că locul de unde a pornit  era deja suficient de sus  încât de la acea înălțime, a câmpului de la marginea orașului Satu-Mare, să poată plana către  alte  locuri înalte – fie că a fost vulcanul Popocatepetl, ori Center for Computational and Quantum Chemistry de la University of Georgia, ori Universitatea din Heidelberg
Citiți mai multe

Cazul misteriosului teren bihorean de fotbal construit în pantă

Imagine
O serie de instituții de presă, sportive și nu numai, difuzează poze cu un teren de fotbal amenajat într-o pantă incompatibilă cu orice sport clasic. Iată un exemplu: E clar din poză că terenul există și că e unul absurd. I s-a dat și locația, undeva în județul Bihor (vezi de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Dar... știrea are probleme: pretinde că descrie un teren din Bihor la care s-a început lucrul în 2010 și s-a terminat în 2012 cu costul a 600000 RON (de exemplu http://infoalert.ro/2015/10/21/a-intrat-in-istorie-terenul-de-fotbal-in-panta-dintr-o-localitate-din-romania-video/#). Or, terenul din poza de mai sus nu e „construit” în niciun fel – ci doar trasat pe o panta preexistentă, care pare parte a unui terasament de drum. pozele se regăsesc postate pe internet în străinătate încă dinainte de presupusa dată de finalizare a terenului din Bihor: http://www.foundshit.c
Citiți mai multe

Cum aleg revista de specialitate

Unde să îmi public rezultatele științifice? Răspunsul la această întrebare e de multă vreme tulburat de confuzii de termeni/standarde. Propun aici câteva repere din experiența proprie – în special legată de chimia anorganică și bioanorganică. Răspunsurile sunt în aceeași măsură valabile în momentul în care aleg sursele de informare: ce citesc, respectiv cât de credibil sau de validat științific e ceea ce citesc. Într-o ordine aproximativă a priorității notabilității, țintele de publicare pot fi: Revistele Science și Nature . Sunt cel mai prestigioase. Poate alte câteva de asemenea, din domeniul medical. Reviste din seria Nature (Nature Chemistry, Nature Communications etc) Revistele folosite în calculul indicatorului Nature Index. Conform http://feedback.natureindex.com/knowledgebase/articles/423523-what-journals-are-included-in-the-nature-index ele sunt ACS Nano, Advanced Functional Materials, Advanced Materials, American Journal of Human Genetics, Analytical
Citiți mai multe