Inegalități vs. diferențe (continuare la "Simple consecințe")

Postarea de ieri făcea referire la inegalitatea flagrantă ca sursă de conflicte. Inegalitatea dintre doi oameni (sau două societăți, etc) poate însă mai departe fi privită drept o formă mai particulară de diferență între ei. În general putem vorbi despre o inegalitate atunci când găsim o un criteriu comun bine definit (de obicei și cu o unitate de măsură/metrică adecvată) pe care să îl aplicăm peste o anumită diferență (greutate, înălțime, bani, imobiliare, pagini citite, etc). Când natura diferenței dintre două entități ne scapă (fie pentru că nu e evidentă, fie pentru că nu dorim să facem efortul de a o identifica), rămâne să vorbim mai generic despre diferențe nu inegalități: diferența dintre pasiunea pentru pictură și pasiunea pentru dans, diferența dintre rasele umane, diferența dintre dietele diverselor regiuni geografice, etc. Când acele diferențe sunt prea mari, sau când în mod artificial ele sunt împinse prea în față în agenda publică ori personală, sau când se forțează confruntări prea bruște ale identităților diferite, riscul de conflict e natural să fie tot atât de mare ca în fața mai concretelor inegalități materiale sau spirituale. Confruntările prea bruște sunt greu de evitat în această epocă în care libertatea de mișcare a crescut exponențial odată cu dezvoltarea tehnologiei (societatea vestică atribuindu-i și importanța unui drept obligatoriu al fiecărui individ). Mai mult, a crescut exponențial și necontrolabil accesul la informație, astfel încât informația falsă, sau incomplet digerată, sau deturnată în scop de manipulare, își poate face loc mult mai ușor decât în trecut, când era trecută prin mult mai multe filtre umane și instituționale. Problema excesului de informație descrisă aici până la urmă este aceeași cu cea pe care am descris-o într-o postare anterioară legată de violența de la televizor.